funtani ianchi - parole siracusane

Antonio Randazzo da Siracusa con amore
Parole siracusane
Vai ai contenuti

funtani ianchi

Tuccitto perchè si dice
Tratto dal libro di Carmelo Tuccitto "QUANN'ERUMU NNICHI" ( le vignette sono di Francesco Rodante) 'A truvatura ri Funtani Ianchi

È una delle tante e lunghe serate invernali della fine degli anni 40 del secolo appena trascorso. Fuori piove e mio nonno Turi ha appena finito di intrecciare l'ennesimo dei suoi panara (Nasse a forma cilindrica, intrecciate con giunco e canna, per pescare le anguille).
Appena afferra l' inconfondibile pipa, col bocchino di canna e col fornello di terracotta marrone pieno del solito trinciato, che accenderà con l'immancabile pospiru (fiammifero, dal greco PHOSPHOROS = portatore di luce) ri lignu, capisco che, finalmente, può dedicarsi a me e gli chiedo:
- Nannu, chi mi cuntati stasira?
- Stasira, ti cuntu... ti cuntu... ti cuntu 'a Truvatura ri Funtani lanchi!
- Funtani lanchi! E unni si trovunu?
- Né tantu luntanu, né tantu vicinu, a mità strafa tra Sarausa e Aula (Avola), ma ppi ghiricci cci voli 'u carrettu.
E così, tra una tirata di pipa e l'altra, comincia a cuntari:
Si cunta e s'arricunta ca 'na vota, 'nta la campagna ri Funtani Ianchi, viveva 'na povira fimminedda, 'na fìmminedda ri nenti, tantu era povira. O niputi, pensa ca era accussi povira ca, ppi compari l'unica fìgghia ca lu sò maritu cci avìa lassatu prima ri sturnarisinni a l'autru munnu (morire), si sunnava lu pani ri jornu e la cuperta ri notti.
La svinturata la vuleva beni cchiù ri l'occhi soi ma, comu tu sai, o niputi, l'amuri, mancu si è ri matri, rrinesci a inchiri la panza.
Lassamu stari la matri e pigghiamu la figghia ca era bedda comu 'a luna, anzi cchiù bedda assai! Ruci ruci, comu 'na coccia 'i meli, avìa 'a vucidda, ma ccu tuttu chissu, nuddu s ' 'a vulìa maritari pirchì era senza rota.
'A picciuttedda passava li jorna pascennu 'na crapuzza 'ntà campagna ri Funtani Ianchi, accostu a 'm-paiseddu, intisu Cassibili, come lu ciumi ca cci scurri a latu.
Comu fu e comu nun fu, gnornu mentri idda era campagni campagni ccu la sò crapuzza, arriva a la sò abitazzioni, c'assimigghiava a 'n pagghiaru e no a 'na casa, 'n munacheddu vecchiu, vistutu ri russu, ca trova a sò matri ca munnava aiti (puliva bietole) e cci rici:
- Signuruzza bedda, havi tri gghiorna e tri notti ca caminu e ca nun manciù nenti. Mi putiti favuriri quarchi cosa?
- Poviri semu e comu poviri manciamu! 'Na scutidduzza 'i latti e 'n jazzu (pagliericcio) sutta ss 'arbiru r 'aliva è tuttu chiddu ca vi pozzu rari.
- 'Na cosa caura e 'nu jazzu è cchiù ri chiddu ca vaiu circannu. Nuddu mi l'ha saputu rari finu a st 'ura e v'arringrazziu!
E assissì ca (e mentre) chiddu vivi (beve) e s'arriposa, la mischinedda ca ri la vucca 'u latti s 'avìa livatu, fa chistu pinzeri:
'Upoviru nun avìa e limosina facìal
Lu vecchiu munacheddu quannu s 'arruspigghia si fa canusciri:
- Signuruzza, no, nun sugnu 'm-pillirinu (Secondo la leggenda era uno spirito tutelare )! Vuleu mittìrivi a la prova e visti ca lu cori vostru è cchiù ddanni ri tuttu 'u mari ca vagna Funtani Ianchi. Sacciu ca aviti 'na figghia ri chiddi ca si trovunu sulu cà ciancianedda e 'a vogghiu aiutari.
'Ntramenti (nel frattempo) 'u munacheddu ri vecchiu addiventa picciottu e 'a fimminedda, taliannulu ccu tantu ri occhi, s'appuntidda unni cci veni prima ppi nun càriri. Poi cci addumanna:
- E e chi putiti fari pà me' picciridda?
- La fazzu ricca comu 'a figghia rò rre! Ascutatimi! A Funtani Ianchi, propriu cca sutta, cc'è 'na'rutta ccu 'na travatura. Ammucciati (Dall'antico francese MUCHIER = nascondere oppure dall'arabo secondo questa trafila: MUSC per protesi diventa AMMUSC e per paragone AMMUSCIARI da cui AMMUCCIARI = nascondere) cci su ' muniti r 'oru. Tanti l'hanu circatu 'stu trisoru, ma nuddu ancora l'ha scassatu (trovato).
- E cu' cci agghica (va), ca lu Patri Eternu vosi a me ' maritu tuttu ppi Iddu? - Dumanna 'a fimminedda tutta scantata.
- Sacciu macari chissu, ma nun cc 'è bisognu ri masculi. Cci putiti iri vui ccu vostra figghia. 'A viriti 'sta cannila? Pigghiativilla! Itici (andateci) ri notti ca nun siti visti. 'Na vota arrivati, addumatila e stati accura a chista mia avvirtenza: Prima ca si sfarda 'a cira, scitivinni (uscitevene), masinnò rristati intrappolati matri e figghia. V'arraccumannu, fora prima ca si sfarda (si consuma, va a falde, da FALDARE, preceduto dalla S che ha valore durativo) 'a cira.
'Dda povira fimminedda, finutu nun avia ancora ri rringraziallu, ca chiddu scumpari ri la sò facci e rresta 'ncitruluta (incitrullita) e cà cannila 'n manu.
Appena torna 'a figghia ogni cosa cci cunta, senza nenti livaricci o mittiricci.
L'arma 'nnuccenti nun sa voli agghiuttiri, ma 'dda cannila la fa tramutari. Criri a la matri e sipripara a 'mprisa (all'impresa).
Nà stissa notti l 'una e l'autra s'appidicanu (s'incamminano); 'afirnicia (la fregola, firnicia è metatesi di FRINICIA, derivante dal greco PHRENESIS = frenesia) vinci oramai lu scantu.
- Scinni tu - cci rici 'a matri - lu aspettu cca e tu miproj (porgi) 'i soddi.
L'arma 'nnucenti scinni, e chi ti viri? A 'ddu lustru ri cannila tuttu
splenni. 'A 'rutta pari 'u suli e 'i soddi 'i rraggi. 'A picciuttedda si nni jnchi manu e uocchi. Ma ru ' manu nun cci abbastunu ppè soddi. Nun è cuntenta no, ri quanti cci nni trasunu. Nnó mentri 'u tempu passa e 'a cira squagghia. 'A picciuttedda si metti a panareddu la vistina e 'a jnchi ri munita, a tinchitè. Nun l'avissi fattu mai! Appena 'a inchi tutta, s'astuta 'a luci e idda rresta ó scuru, cchiù scuru ri 'na notti senza luna.
Tutta si sfardò la cira 'ngrata!
A terra 'i sutta cumincia a trabballari, si senti 'nu scrusciu e si chiuri ppi sempri la surraca (piccola apertura della grotta).
'A figghia, ddà intra prigiuniera, chiama 'a matti. 'A matri, ddàfora, tutta si stracangia ppi lu scantu e chiama 'a figghia, ma 'n corpu 'nta lu cori la stinnicchia.
Suttirrata viva, l'arma 'nnuccenti scunsulata chiama e chianci, ma nuddu cci arrispunni 'nta 'dda notti. 'Ssa traggeria, nnicu miu, nun ha finutu. Si 'a matri nun c 'è cchiù, 'a figghia vivi, chiancennu e lamintannisi ppi sempri. Accussì cuntunu 'ipiscaturi alisi (avolesi). 'A sentunu nè notti nè luna china, quannu vannu piscannu vorru vorru (costa costa), a tagghiu ri unni 'na vota c 'era 'a 'rutta ri Funtani Ianchi.

Torna ai contenuti